Președintele ales al Macedoniei de Nord a provocat o dispută cu Grecia la depunerea jurământului
0Partidul de dreapta VMRO, care respinge un acord din 2018 de a nu mai numi țara „Macedonia”, a câștigat alegerile prezidențiale și parlamentare de săptămâna trecută din Macedonia de Nord.
Președintele naționalist nou ales al Macedoniei de Nord nici măcar nu depusese duminică jurământul și a și declanșat o dispută diplomatică cu Grecia vecină, scrie politico.eu.
În timpul ceremoniei de depunere a jurământului în parlamentul țării, Gordana Siljanovska-Davkova, care este prima femeie președinte a tinerei națiuni, s-a referit la țara sa ca fiind „Macedonia”, mai degrabă decât după numele său constituțional, „Macedonia de Nord”.
Ambasadorul Greciei la Skopje, Sophia Philippidou, a părăsit imediat ceremonia de inaugurare în semn de protest.
Într-o declarație, Ministerul de Externe al Greciei a afirmat că vorbele noului președinte au încălcat termenii Acordului internațional Prespa din 2018 dintre Atena și Skopje și au pus în pericol atât relațiile bilaterale, cât și perspectivele Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană.
În cadrul acordului istoric Prespa, numele și constituția țării au fost schimbate, permițând Macedoniei de Nord să adere la NATO în 2020 și să înceapă procesul de aderare la UE.
„Pentru ca Macedonia de Nord să își continue parcursul de succes pe calea aderării la UE, este primordial ca țara să continue pe calea reformelor și să respecte pe deplin acordurile sale obligatorii, inclusiv Acordul Prespa”, a postat pe X președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Grecia a blocat aderarea Macedoniei de Nord la UE și NATO timp de decenii, susținând că, numindu-se „Macedonia”, vecinul său balcanic își însușește un nume grecesc, precum și istoria vechiului regat grec al Macedoniei.
În ultimii doi ani, Bulgaria a blocat, de asemenea, candidatura Macedoniei de Nord la UE, cerând ca constituția sa să fie modificată din nou pentru a recunoaște minoritatea bulgară din țară.
Acordul de la Prespa a fost semnat de guvernul de la acea vreme, condus de partidul socialist SDSM. În schimb, partidul naționalist VMRO, din care face parte Siljanovska-Davkova, a refuzat întotdeauna acordul. În timpul campaniei sale pentru alegerile parlamentare de săptămâna trecută, liderul VMRO, Hristijan Mickoski, a acuzat SDSM că a făcut compromisuri umilitoare pentru a rezolva disputele cu vecinii naționali și a continuat să numească țara „Macedonia” în ciuda acordului de la Prespa.
„Pentru mine, Macedonia este și va rămâne Macedonia”, a repetat Mickoski.
VMRO revine acum la putere după șapte ani, după ce a obținut victorii importante în alegerile parlamentare și prezidențiale de săptămâna trecută. Se așteaptă ca rezultatele sale să complice și mai mult relațiile cu Grecia și Bulgaria, ca să nu mai vorbim de parcursul de aderare a țării la UE. Deși VMRO susține aderarea la UE, afirmă că nu va fi de acord cu modificările constituționale cerute de Bulgaria, o condiție prealabilă pentru aderarea țării la blocul comunitar.
În Grecia, partidul de opoziție de stânga Syriza a condamnat utilizarea de către Siljanovska-Davkova a termenului Macedonia și a cerut guvernului țării „să abandoneze această poziție pasivă” și să mobilizeze „toate mijloacele diplomatice disponibile la nivel internațional și european” pentru a aborda „cu severitate ... orice utilizare a termenilor sau acțiuni ale noului președinte și ale membrilor noului guvern din Macedonia de Nord care încalcă Acordul de la Prespa”.
Se încarcă comentariile...
